A apărut Îndrumătorul bisericesc pe 2017

828
La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a apărut „Îndrumătorul bisericesc” pe 2017, publicație șaguniană care a ajuns la cea de-a 165-a apariție neîntreruptă. Publicaţia îşi îndreaptă atenţia spre temele „Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti” și „Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română, iar în secţiunea „Biserică şi societate” sunt prezentate rezultatele unor preocupări diverse și actuale de cercetare ale mai multor autori.

Ca de fiecare dată, Îndrumătorul bisericesc oferă preoților și credincioșilor din Arhiepiscopia Sibiului și nu numai informații necesare pentru viața bisericească, parohială și pentru viața duhovnicească a familiilor. Anul 2017 a fost proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti” și „Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”. Publicația de la Sibiu își îndreaptă atenția spre teme de studiu pe aceste direcții de cercetare, meditare și evocare.

„Ne-am aplecat într-un studiu asupra vechilor biserici din piatră, care ne aduc mărturii istorice încă din veacul al XIII-lea, fiind păstrătoarele unor preţioase opere de pictură murală, care constituie cele mai vechi picturi medievale românești din câte ni s-au păstrat. Studierea lor aduce cunoștinţe noi atât în privinţa istoriei artei românești, cât și a istoriei poporului român, care a dăinuit și s-a manifestat ca popor creștin de la formarea lui până azi. Primele manifestări ale picturii murale românești din Transilvania rămân ascunse în întunericul trecutului din lipsă de mărturii. Cele mai vechi realizări, păstrate până azi, provin din secolele al XIV-lea și al XV-lea. Tratând în acest studiu chipurile ctitoricești din pictura murală transilvăneană veche constatăm că tablourile votive mai aduc încă un folos istoriei artei, descoperind legăturile cultural-artistice dintre românii din Principate și cei din Ardeal, cât și cele întreţinute de toţi românii cu arta bizantină ortodoxă în general. Aceste legături sunt vădite prin asemănarea tablourilor votive din Ardeal cu cele din Muntenia, având toate originea comună în pictura ortodoxă balcanică. În același registru al Anului omagial, le prezentăm preoţilor noștri, care au în bisericile parohiale obiecte de cult vechi procesul de restaurare al unor asemenea obiecte în cazul în care ele au și reprezentări picturale la fel de vechi. Totodată este prezentată activitatea școlii de pictură de la Rășinari (judeţul Sibiu) cu succinte schiţe biografice ale pictorilor de aici, fundamentată pe informaţiile aflate în literatura de specialitate, care nu au contenit să apară încă de la începutul secolului al XX-lea, deși subiectul mai pune în lumină date inedite reflectate prin prisma cercetărilor recente. Dacă la Rășinari vorbim de o școală de pictură cu dinastii de pictori și ucenici, iată că în patrimoniul Arhiepiscopiei Sibiului se află și biserici parohiale care au primit haina picturală din mâna vestiţilor fraţi Grecu, asupra activităţii cărora se află un studiu publicat în acest număr al Îndrumătorului bisericesc de la Sibiu”, spune IPS Mitropolit Laurențiu în „Prefață”.

Patriarhul Justinian și rezistența anti-comunistă

Personalitatea Patriarhului Justinian Marina este evocată în „Îndrumătorul bisericesc” printr-o serie de studii între care amintim materialul elaborat de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, cu tema primei vizite a Patriarhului Justinian la Sibiu. De asemenea, este reluat în acest număr un studiu al marelui profesor Liviu Stan referitor la legislaţia din timpul patriarhatului lui Justinian. Mai amintim studiul „Patriarhul Justinian Marina şi misiunea-pasiune a preoţiei” elaborat de pr. lect. univ. dr. Mihai Iosu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șagu­na” din Sibiu, studiul „Neo-totemism secular: rezistenţa prin rugăciune în comunism”, scris de dr. Constantin Ittu și studiul „Preliminarii la geneza Mişcării Naționale de Rezistență” al lui Radu Ciuceanu.

„Patriarhul Justinian va vizita și cu alte ocazii Sibiul, mai ales cu prilejul înmormântării sau al instalării unor ierarhi (august 1955 – la înmormântarea mitropolitului Nicolae Bălan; februarie 1956 – la instalarea mitropolitului Justin Moisescu; aprilie 1957 – la instalarea mitropolitului Nicolae Colan, iar în aprilie 1967 la înmormântarea acestuia; în iunie 1967 – la instalarea mitropolitului Nicolae Mladin), dar această vizită făcută la începuturile păstoririi sale ca patriarh și la un an după actul Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române rămâne un unicat având o profundă rezo­nanță în sufletul clerului și al cre­dincioșilor ardeleni. Să ne aducem aminte, așadar, de aceste momente unice care au marcat viața bisericească din aceste ținuturi și să căutăm să împlinim dezideratele vremurilor de astăzi pe care, ca un vizionar, patriarhul Justinian le-a intuit, și anume păstrarea unității de credință și de neam a tuturor românilor”, arată PS Episcop Visarion în studiul publicat.

„Biserica și societatea”

Ultima parte a „Îndrumătorului”, numită „Biserică şi societate”, adună rezultatele unor preocupări diverse și actuale de cercetare ale mai multor autori. Amintim aici lucrarea „Pr. Prof. Petre Vintilescu şi vocaţia noastră de păstori” a părintelui Mihai Iosu, studiul „Ce este şi ce nu este o cateheză” a pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, materialul intitulat „Dreptul de azil al Bisericii în contextul migraţional actual” scris de lect. dr. Emanuel Tăvală, studiul „Mântuitorul Iisus Hristos – «Domn al simbolurilor», în teologia Sfântului Efrem Sirul” al doctorandului Alexandru Dădîrlat, studiul diac. dr. Ştefan L. Toma intitulat „Georgios (Gennadios) Scholarios şi Vissarion de Niceea: de la prieteni apropiaţi la adversari ireconciliabili”, materialul semnat de Vicențiu Bășa și intitulat „Carpe Diem, apel la veşnicie”, precum și materialul „Nebunia pentru Hristos – o provocare pentru societate” al lui Nicolae-Toma Posa.

În afară de studiile de cercetare publicate în această ediție, cititorul poate găsi în „Îndrumător” și informații despre viața bisericească. Amintim aici calendarul pe 2017, regulile tipiconale pentru anul în curs, itinerariul pastoral al IPS Mitropolit Laurențiu și al PS Episcop-vicar Ilarion Făgă­rășanul pe anul 2016, șematismul Arhiepiscopiei Sibiului, structura administrativ-bisericească a Bisericii Ortodoxe Române și principalele aniversări și comemorări din anul în curs. Toate acestea fac din „Îndrumătorul bisericesc” pe 2017 un instrument de lucru și informare foarte folositor pentru parohii și cre­dincioși.

„De foarte multe ori asupra lucrurilor pe care cineva vrea să le iniţieze planează suspiciunea și temerea că ele nu vor avea o existenţă prea îndelungată sau chiar vor eșua. Această temere piere atunci când lucrul nostru îl începem cu Dumnezeu în Care ne punem nădejdea că, dacă ceea ce vrem să facem noi este spre mântuirea și ajutorul semenilor, acest lucru va dăinui. Un exemplu în acest sens este <Îndrumătorul bisericesc> de la Sibiu, iniţiat de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna și care în acest an a ajuns la al 165-lea număr. Poate că cel mai important aspect pe care această publicaţie șaguniană l-a cuprins și îl degajă odată cu continuarea apariţiei sale constante, de-a lungul timpului, este că, oricâte aspecte pragmatice, de uz informativ bisericesc, ar cuprinde acesta, firul roșu ce leagă fiecare ediţie, pornind de la Sfântul Ierarh Andrei Şaguna și până la noi, este însoţirea proclamării Evangheliei de către lucrarea pastorală a Bisericii, în multiple direcţii de acţiune”, mai spune IPS Mitropolit Laurențiu în „Prefață”.