Aniversare pentru Părintele Academician Mircea Păcurariu

813

30 iulie 2019 este o zi aleasă pentru Cetatea sibiană, îndeosebi comunitatea teologică, și nu numai deoarece părintele academician își aniversează ziua de naștere, un moment ce-l găsește în liniștea „chiliei cărturărești”, cu aceeași bucurie, dăruire și dor de cercetare având încredințarea că Dumnezeu continua cu dânsul lucrarea începută în anul 1932, la Ruși, județul Hunedoara, în sânul unei frumoase familii de preoți  (tatăl său, preotul Ştefan Păcurariu, a păstorit 37 de ani în parohia Ruşi cu filiala Strei)

Pentru Arhiepiscopia Sibiului momentul este și mai înălțător deorece atât apropierea fizică, dânsul locuind la Sibiu, dar și starea de comuniune permanentă cu cel sărbătorit astăzi fac, de așa natură, ca sentimentele noastre de recunoștință făță de Dumnezeu pentru darul Ardealului către lumea istorică bisericească să fie cu atât mai mari și mai intense iar bucuria ce o trăim lângă Magistru să îmbrace cuvinte ce cu greu pot fi așternute pe hârtie din pricina emoțiilor.

Dânsul aparține tuturor iar istoria culturală și cea a Bisericii îl plasează în rândul teologilor români și ai oamenilor de cultură ce a influențat foarte mult formarea teologică și sacerdotală a multor seminariști, studenți teologi, masteranzi și doctoranzi iar astăzi își continua activitatea publicistică cu aceeași râvnă și responasbilitate pentru istorie și oameni.

„Părintele Profesor Academician Mircea Păcurariu este perceput spiritual ca un mare dar al lui Dumnezeu pentru Biserica Ortodoxă Română, tocmai pentru că sfinția sa a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu şi le-a pus în slujba Bisericii, fiind astăzi o vie şi intensă conștiință de slujire eclesială, un specialist de renume în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, un promotor erudit şi pasionat al spiritualității ortodoxe în ţară şi în contactele cu istorici şi teologi din străinătate.” a subliniat  PF Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

„A fost mereu un părinte pentru noi și un om pilduitor, mai ales prin smerenia sa. Cu cât s-a înălțat pe cele mai înalte trepte academice, cu atât s-a smerit mai mult. L-a urmat pe Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, pe care l-a iubit mult, l-a apărat la nevoie și ne-a obligat pe noi, ca pe baza argumentelor să dovedim întregii Biserici că această personalitate trebuie să fie repusă la cinstea cuvenită, adică în rândul sfinților”, a spus IPS Dr. Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.

„Din 1952, viaţa mea s-a identificat cu cea a Sibiului, pentru că am fost legat cu toată fiinţa mea de Institutul Teologic şi mai apoi de Facultatea de Teologie «Andrei Şaguna». În această calitate de slujitor al catedrei şi al altarului, am ţinut să aduc o serie de elemente noi, de dovezi noi privitoare la istoria noastră naţională şi mai ales cea bisericească. În acelaşi timp, odată cu sinteza de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române în trei volume, am tratat şi istoria Mitropoliei Ardealului, care şi-a avut sediul la Sibiu încă din 1761-1762.“, a spus părintele academician pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu.

A urmat cursurile Liceului teoretic „Decebal” din Deva (1943-1951), ale Facultăţii de Istorie din Cluj (1951–1952, neterminate) şi ale Institutului Teologic Universitar din Sibiu (1952–1956), cursuri de doctorat, la zi, la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1956–1959) încheiate cu teza Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XVI–XVIII. A fost hirotonit diacon în 1970, preot în 1971, hirotesit iconom-stavrofor în 1976. A fost profesor la Seminarul Teologic din Mănăstirea Neamţ (1959–1961), continuând ca asistent (1961), conferenţiar (1970) şi profesor titular de Istoria Bisericii Ortodoxe Române (1971–2002) la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (din 1991 Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”), decan al Facultăţii (1992–2000), apoi profesor consultant până în prezent; între anii 1990–1992 a predat aceeaşi disciplină şi la noua Facultate de Teologie a Universităţii din Iaşi. A publicat peste 30 de lucrări în volum. Alte peste 850 de studii, articole sau recenzii au apărut în reviste bisericeşti şi laice din ţară, ca şi în unele publicaţii de peste hotare. Membru în comitetele de redacţie ale unor periodice („Revista teologică”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Transilvania”). Doctor honoris causa al Universităţii „1 Decembrie” din Alba Iulia, al Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi al Universităţii din Oradea. Ales la 24 octombrie 1997 membru corespondent al Academiei Române iar începând cu 26 noiembrie 2015 membru titular. A fost distins cu „Crucea Patriarhală” (1976, 2002 şi 2009), „Crucea Şaguniană” (2007) şi cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer (2000) și cetățean de onoare al orașului Sibiu din 2012.

Lucrări: Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XVI-XVIII, teză de doctorat, Sibiu, 1968, XII + 204 p. (extras din MA, an. XIII, 1968, nr. 1-3, XIII + 174 p.); Istoria Bisericii Ortodoxe Române, manual pentru seminarele teologice, ed. I, Sibiu, 1972, 388 + 16 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1978, 476 + 16 p. + 7 h. + 213 + 13 il.; ed. a III-a, Bucureşti, 1987, 492 p. + 188 il. + 8 h.; ed. a IV-a, Galaţi, 1996, 528 p. + 8 h. + 183 il.; ed. a V-a, Bucureşti, 2000, 528 p.); Istoria Bisericii Ortodoxe Române, pentru Institutele Teologice, 3 vol., Bucureşti, 1980-1981, 644 p. + 4 h. + 105 il. (I) + 707 p. + 3 h. + 114 il. (II) + 591 p. + 1 h. + 108 il. (III) (ed. a II-a, Bucureşti, 1992-1994, 680 + 679 + 606 p. + 8 h. + il.; ed. a III-a, Iaşi, 2004, 2006 şi 2008, 592 + 600 +604 p.); Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, Bucureşti, 1980, 152 p.; Politica statului ungar faţă de Biserica românească din Transilvania în perioada dualismului, 1867-1918, Sibiu, 1986, 303 p. (cu versiuni în limbile engleză, franceză şi maghiară); Istoria mănăstirii Prislop, Arad, 1986, 190 p., ed. a II-a, Arad, 2006, 236 p.,, ed. a III-a, Deva, 2013, 233 p.; Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986, Sibiu, 1987, 420 p.; Pagini de istorie bisericească românească, Sibiu, 1991, 63 p. şi Cluj-Napoca, 1991, 83 p. (cu versiuni în limbile engleză şi franceză); Istoria Bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj-Napoca, 1992, 394 p.; Istoria Bisericii Ortodoxe Române, compendiu, Chişinău, 1993, 496 p., Sibiu, 2007, 518 p., Bucureşti, 2013, 616 p. + 40 ilustraţii (versiunea germană: Geschichte der Rumänischen Orthodoxen Kirche, Erlangen, 1994, 622 p. + 6 h.); Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii şi a neamului românesc, Iaşi, 1993, 151 p. (ed. a II-a, Bucureşti, 2013, 350 p.); Sfinţi daco-romani şi români, Iaşi, 1994, 200 p. (ed. a III-a, Iaşi, 2007, 294 p. + ilustraţii; ed. a IV-a Bucureşti, 2013, 384 p. + 61 ilustraţii); Revoluţia românească din Transilvania şi Banat în anii 1848-1849. Contribuţia Bisericii, Sibiu, 1995, 236 p.; Predici la duminici şi sărbători…, Bucureşti, 2000, 632 p.; ed. a II-a, 2010, 672 p.; Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe Române, Cluj-Napoca, 2002, 320 p. + 41 p. foto + 9 h.; Cărturari sibieni de altădată, Cluj-Napoca, 2002, 736 p.; Studii de istorie a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005, 542 p. şi vol. II, Bucureşti, 2009, 582 p.; O viaţă închinată Bisericii şi neamului: Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, Sibiu, 2012, 498 p.

Studii: Încercări de propagandă romano-catolică în Ţara Românească şi Moldova în secolul XIX, în ST, an. X, 1958, nr. 7-8, p. 424-439; Arhiereii Neofit şi Filaret Scriban, în MMS, an. XXXV, 1959, nr. 1-2, p. 87-116; Traduceri româneşti din literatura teologică rusă până la sfârşitul secolului XIX, în ST, an. XI, 1959, nr. 3-4, p. 182-212; Cancelaria Mitropoliei Ungrovlahiei şi slujitorii ei de la 1831 până azi, în GB, an. XVIII, 1959, nr. 5-6, p. 350-364; Dicasteria şi Consistoriul Mitropoliei Ungrovlahiei, în BOR, an. LXXXVII, 1959, nr. 7-10, p. 961-979; Ajutoarele acordate de Ţara Românească Bisericii Ortodoxe din Ardeal, în MO, an. XII, 1960, nr. 9-12, p. 601-626; 150 de ani de la înfiinţarea primei şcoli teologice ortodoxe din Ardeal, în BOR, an. LXXXIX, 1961, nr. 3-4, p. 339-375; Istoricul Institutului Teologic Universitar din Sibiu, 1921-1961, în MA, an. VI, 1961, nr. 11-12, p. 745-767; Câteva aspecte din strădaniile studenţilor teologi de la Sibiu pentru promovarea limbii române, în MA, an. VII, 1962, nr. 9-12, p. 642-665; Legăturile ţărilor române cu Patriarhia Antiohiei, în ST, an. XVI, 1964, nr. 9-10, p. 593-621; 100 de ani de la reînfiinţarea Mitropoliei Ardealului, în MA, an. IX, 1964, nr. 11-12, p. 814-840; Episcopul Climent al Râmnicului (1735-1748), în MO, an. XVII, 1965, nr. 1-2, p. 22-49; Oameni cari au fost: Nicolae Iorga. La 25 de ani de la moartea sa, în MA, an. X, 1965, nr. 11-12, p. 864-896; 500 de ani de la întemeierea mănăstirii Putna, în MA, an. XI, 1966, nr. 7-8, p. 486-507; Importanţa mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserica şi cultura românească, în MB, an. XVI, 1966, nr. 7-9, p. 493-515; Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române faţă de actul Unirii Principatelor, în BOR, an. LXXXV, 1967, nr. 1-2, p. 73-94; 150 de ani de la moartea lui Gheorghe Şincai, în BOR, an. LXXXV, 1967, nr. 1-2, p. 95-114; 90 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României. Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de Războiul de independenţă, în BOR, an. LXXXV, 1967, nr. 5-6, p. 602-617; Ecoul Războiului de Independenţă în „Telegraful Român” din Sibiu, în MA, an. XII, 1967, nr. 4-5, p. 315-344; Mănăstirea Argeş şi românii transilvăneni, în MA, an. XII, 1967, nr. 8-9, p. 649-663; Profesori transilvăneni la şcolile teologice din Ţara Românească şi Moldova în secolul al XIX-lea, în MMS, an. XLIV, 1968, nr. 1-2, p. 29-49; Din istoria legăturilor bisericeşti ale Transilvaniei cu Moldova, în MMS, an. XLIV, 1968, nr. 11-12, p. 642-664; Preoţimea hunedoreană sprijinitoare a năzuinţelor poporului în cursul veacurilor, în MB, an. XVIII, 1968, nr. 10-12, p. 612-638; Consideraţii asupra Istoriei bisericeşti a lui Petru Maior, în MA, an. XVI, 1971, nr. 5-6, p. 386-408; Un precursor al Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania: Petru Maior, în MB, an. XXI, 1971, nr. 10-12, p. 534-549; Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, în BOR, an. XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 322-355; Contribuţii la istoria Mitropoliei Moldovei în secolul al XVI-lea, în MMS, an. LI, 1975, nr. 3-4, p. 221-257; Cultura teologică ortodoxă între anii 1925 şi 1975, în ST, an. XXVII, 1975, nr. 9-10, p. 655-686; Din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în ultimii 50 de ani (1925-1975), în MA, an. XX, 1975, nr. 11-12, p. 796-818; Câteva consideraţii cu privire la proclamarea autocefaliei şi la înfiinţarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, în MB, an. XXV, 1975, nr. 10-12, p. 502-527; Contribuţii la istoria Episcopiilor Romanului şi Rădăuţilor în secolul al XVI-lea, în MMS, an. LII, 1976, nr. 5-6, p. 322-337; Războiul de Independenţă şi românii transilvăneni, în BOR, an. XCV, 1977, nr. 5-6, p. 471-490; Un voluntar transilvănean în Războiul de Independenţă: Vincenţiu Grama, în MA, an. XXII, 1977, nr. 4-6, p. 337-358; Viaţa bisericească în Dobrogea şi în părţile Dunării de Jos în secolele XV-XIX, în vol. „De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice şi monumente de artă creştină”, Galaţi, 1977, p. 170-183; Telegraful Român la 125 de ani de la apariţie, în BOR, an. XCVI, 1978, nr. 3-4, p. 252-266; Mitropolitul Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, an. XCVI, 1978, nr. 9-10, p. 1149-1163; Contribuţia Bisericii la realizarea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918, în BOR, an. XCVII, 1978, nr. 11-12, p. 1250-1263; Biserica Ortodoxă Română sprijinitoare a luptei altor popoare pentru libertate şi independenţă naţională, în BOR, an. XCVII, 1979, nr. 1-2, p. 184-196; Contribuţii la istoria Episcopiilor Romanului, Rădăuţilor, Huşilor în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în MMS, an. LV, 1979, nr. 1-2, p. 49-68; Ecoul evenimentelor din Balcani din anii 1875-1878 în Telegraful Român, în „Repere sibiene”, II, 1980, p. 91-104; Biserica Ortodoxă Română slujitoare a păcii în istoria poporului nostru, în BOR, an. XVIII, 1980, nr. 9-10, p. 1020-1046; Istoria învăţământului teologic în Biserica Ortodoxă Română, în BOR, an. XCIX, 1981, nr. 9-10, p. 979-1017; Din trecutul Mitropoliei Ardealului şi Arhiepiscopiei Sibiului, în vol. „Arhiepiscopia Sibiului – Pagini de istorie”, Sibiu, 1981, p. 23-64; Aspecte privitoare la cultura şi arta bisericească din Arhiepiscopia Sibiului, în acelaşi volum, p. 65-94; Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. La 100 de ani de la naştere, în BOR, an. C, 1982, nr. 5-6, p. 494-517; Transilvănenii în viaţa şi cultura bisericească a zonei de la Întorsura Carpaţilor, în vol. „Spiritualitate şi istorie la Întorsura Carpaţilor”, vol. 2, Buzău, 1983, p. 302-314; Mitropolitul Sava Brancovici. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, an. CI, 1983, nr. 3-4, p. 225-247; Brève aperçu des relations ecclésiastiques des Roumains avec Thessalonique, în rev. „Théologie”, Atena, 1982; Mitropolitul Simion Ştefan slujitor al Bisericii şi al poporului român, în vol. „Noul Testament din 1648”, Alba Iulia, 1988, p. 57-67; Istoria vieţii bisericeşti a românilor hunedoreni. Cultura bisericească în eparhia Aradului în trecut şi astăzi. Învăţământul teologic la Arad, în vol. „Episcopia Aradului. Istorie, viaţă culturală, monumente de artă”, Arad, 1989, p. 81-107 şi 129-172 (coordonator al volumului); Vasile Mangra, istoric şi militant pentru drepturile românilor transilvăneni, în MA, an. XXXV, 1990, nr. 2, p. 15-32; Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia, în MMB – „Teologie şi viaţă”, Iaşi, an. I (LXVII), 1991, nr. 9-12, p. 15-49; Les débuts de la culture théologique dans les Pays Roumains, în vol. „Nuovi studi storici”, 17, Roma, 1992, p. 443-459; Aspecte din istoria vieţii bisericeşti a românilor din Statele Unite şi Canada, în vol. „Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă”, Bucureşti, 1995, p. 301-331; Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu, în BOR, an. CXIV, 1996, nr. 7-12, p. 306-360; Biserica românească şi Revoluţia din 1848/1849 în Transilvania şi Banat, în RT, an. VIII (80), 1998, nr. 2-3, p. 44-80; Cultura bisericească în Oltenia în trecut şi astăzi, în MO, an. L, 1998, nr. 1-6, p. 68-94 şi an. LI, 1999, nr. 1-3, p. 23-41; Episcopia Huşilor. Scurt istoric, în vol. „Cronica Episcopiei Huşilor”, vol. IV, 1998, p. 15-70.

Zeci de alte studii şi articole în reviste bisericeşti din ţară şi străinătate, în Enciclopedia Ortodoxiei româneşti, peste 300 articole de popularizare (mai ales în „Telegraful Român”), recenzii, cuvântări, expuneri la Radio şi Televiziune etc.

Literatura: vol. Slujitor al Bisericii şi al neamului. Părintele Prof. Dr. Mircea Păcurariu la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 2002, p. 77-128; „Revista Teologică”, nr. 3, 2007, p. 11-35; vol. File de istorie. Preţuire şi recunoştinţă Părintelui Profesor Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2012, p. 5-121.

Acum, la ceas aniversar, îi urăm ani binecuvântați cu bucurie, sănătate și putere de muncă spre a lăsa Teologiei și Bisericii încă multe valori nepieritoare.

2017_11_23_1_magistrul-si-arhiereul-mereu_64995 IMG_1024 mircea-pcurariu-600597c9-7627-4ee2-859a-90ba2eea2d8-resize-750 Pacurariu2 2017_11_23_1_magistrul-si-arhiereul-mereu_54623 IMG_4002-site 5 214 parintele-mircea-pacurariu-cetatean-de-onoare-al-judetului-82825