Apariție editorială la Sibiu despre emigrarea românească în Statele Unite ale Americii

210

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a apărut recent lucrarea „Imaginea SUA în lumea ortodoxă transilvăneană între 1853 și 1910, zugrăvită în paginile Telegrafului Român”. Lucrarea este semnată de Bogdan Grigore și apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.

Lucrarea analizează concis știrile și materialele editoriale publicate în „Telegraful Român”, ziarul cu cea mai îndelungată apariție neîntreruptă din România, despre românii plecați în Statele Unite ale Americii (SUA) pentru a începe acolo o nouă viață, dar și informațiile despre viața politică și socială din această țară și nu numai. „Telegraful Român” a fost încă de la început o publicație deschisă spre societate, spre viața politică și comunitară, iar mai apoi e devenit o publicație cu un conținut preponderent teologic. Așa cum subliniază pr. academician Mircea Păcurariu în prefața lucrării, intitulată „Un cuvânt de suflet”, în paginile „Telegrafului Român” de la Sibiu „au apărut știri despre Unirea Principatelor Române și despre domnia lui Alexandru Ioan Cuza, despre Războiul de Independență în 1877-1878, despre mișcarea memorandistă și procesul memo­randiștilor, despre apariția Regatului României și a Academiei Române și despre multe alte momente importante din istoria românilor de pretutindeni, toate culminând cu Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918”.

În aceeași perioadă de până la 1918, publicația transilvăneană avea să ofere cititorilor numeroase informații despre viața politică a unor state europene, despre Statele Unite ale Americii, despre președinții de la Casa Albă, despre populația din SUA, despre învățământul, religia și alte aspecte ale vieții de pe continentul american. Desigur, emigrarea românilor ardeleni în SUA și integrarea lor în comu­nitățile de acolo a fost una dintre preocupările editoriale ale „Telegrafului Român” până la 1918.

„Toate aceste lucruri privitoare la emigrarea românilor ardeleni în America sunt prezentate pe larg în lucrarea domnului Bogdan Grigore, cu o analiză detaliată a știrilor referitoare la cauzele acestor emigrări, la statisticile oficiale și neoficiale, la situația românilor plecați din satele lor, așa cum apar în . Este o lucrare bine documentată, scrisă într-un stil accesibil tuturor, o lucrare care prezintă detaliat toate aspectele oglindite de foaia șagu­niană despre Statele Unite ale Americii, aspecte legate de viața politică internă și externă, de viața economică și progresul tehnicii și științelor, de vâltoarea religioasă a zeci de culte, de progresul în domeniul educației. Este o lucrare reușită care ne oferă date prețioase despre fenomenul dureros al emigrărilor românești de altădată, fenomen care, din păcate, continuă și astăzi”, mai spune pr. Mircea Păcurariu.

„Țara tuturor posibilităților”

Un aspect deosebit de important legat de imaginea SUA prezentată în paginile „Telegrafului Român” este schimbarea direc­ției după 1900, când migrarea românilor din Transilvania în această țară a atins cote maxime.

În introducerea lucrării, Bogdan Grigore arată că inițial „era prezentată o Americă a tuturor posibilităților, o țară unde toți la un loc și fiecare în parte încercau și puteau de cele mai multe ori să iasă în evidență. Era o Americă a fantasticului, ruptă de tradiția europeană conservatoare și închistată, un spațiu al noului și al vechiului aflați în echilibru cu timpul și omul. Era mai mult o îmbinare a factorului mintal-psihologic cu cel pragmatic, material și rațional”.

Lucrurile se schimbă după 1900, și „imaginea de care se bucurau Statele Unite în spațiul transilvănean până la sfârșitul secolului al XIX-lea era una favorabilă, pozitivă, exemplară, subliniindu-se diferențele de civili­zație în fiecare ocazie, cu accent deosebit pe neutralitatea omului. După anul 1900 însă, direcția a suferit o deviere de la această percepție, Biserica Ortodoxă conștientizând efectul propus de exodul masiv de români spre Lumea Nouă și pericolul de a pierde din ce în ce mai mulți enoriași”.

Dacă în prima parte apăreau știri despre fantastica lume a Americii, unde oamenii se bucurau de nenumărate drepturi și libertăți și se puteau realiza prin muncă cinstită, de acum exemplele erau negative, știrile arătând mizeria socială produsă de numărul mare de emigranți, de șomaj, falimentele de fabrici și uzine.

„Scopul era precis: scăderea valului uriaș de emigranți, sătui de greutățile vieții, lipsiți de pământ, înglodați în datorii, care luau drumul Oceanului pentru o speranță. Cel mai dramatic domeniu pe care noi l-am surprins în încercarea de a trece în revistă o parte dintre multele probleme propuse de tema amplă aflată în discuție a fost, fără îndoială, emigrarea românilor transilvăneni în această țară a tuturor posi­bilităților. Aici se observă cel mai bine atitudinea și fluctuația percepției ortodoxismului românesc față de Lumea Nouă, aici direcția comparativă a fost deviată cu 180 de grade, aici Biserica și-a simțit amenințată poziția și influența. Paradoxal, dar chiar Biserica a contribuit la creșterea valului de emigranți prin oficiosul său, prin acea imagine prezentată despre bunăstarea din Statele Unite”, continuă autorul.

Emigrare și patriotism

În primul capitol al lucrării, Bogdan Grigore prezintă primele relații româno-americane, prin referire la primele documente din Țările Române care amintesc de continentul american. „Una dintre lucrările celebre redactate de un transilvănean și care prezenta știri despre America a fost «Rudimenta cosmografica», a brașo­veanului Johannes Honterus, tipărită mai întâi la Cracovia, în anul 1530, iar în anul 1542 la Brașov. (…) La rândul lor, cărturarii moldoveni și munteni nu au ignorat descoperirea de peste Ocean și nici integrarea progresivă a continentului american în lumea veche. În scrierile lor, stolnicul Constantin Cantacuzino, cronicarul Miron Costin, ca și savantul Dimitrie Cantemir s-au preocupat de acest domeniu”.

Un alt capitol interesant al lucrării este cel intitulat „Aspecte ale politicii interne și externe a SUA prezentate de ”. În acest capitol, autorul prezintă, între altele, rolul pe care îl joacă președintele SUA în viața politică și socială. „În istoria de aproape două veacuri și jumătate a Statelor Unite ale Americii, instituția prezidențială a jucat rolul cel mai important, cu unele excepții (este vorba de perioada cuprinsă între mandatele lui Abraham Lincoln și Theodor Roosevelt, când unii autori consideră că locatarii Casei Albe au fost net inferiori Congresului)”.

Despre educația din sistemul american, cultura și religia de pe continent, se vorbește în această carte în capitolul intitulat „Învățământul, cultura și religia americane și ecourile lor în lumea ortodoxă transilvăneană”. Desigur, viața cultelor, credința americanilor a fost una din preocupările centrale ale redactorilor „Telegrafului Român”. Spre exemplu, Bogdan Grigore men­ționează un articol redactat de Alexandru Vianu despre viața religioasă din America despre care se spunea că „mozaicul de secte religioase, una dintre constantele societății americane, a imprimat un anumit specific istoriei Statelor Unite”.

Un articol semnat de George Coșbuc și apărut în 1906 în „Telegraful Român” estima numărul sectelor protestante la peste 40. Mulți dintre slujitori câștigau atât de puțin, încât erau muritori de foame și erau nevoiți să aibă alte activități pentru a se întreține, în timp ce bisericile angajau coriști ca la teatre cu salarii mari.

Capitolul „Relatarea unor tragedii și jurnalismul de cancan – factori de consolidare a imaginii SUA în lumea ortodoxă transilvăneană” prezintă tragediile americane ilustrate în articole din Telegraful Român. „După anul 1901 s-au înmulțit în mod simțitor numărul relatărilor despre diferite accidente întâmplate dincolo de Ocean, în special nenorociri feroviare, toate acestea pentru a-i convinge pe românii dornici de a pleca în exil, golindu-se bisericile, că și în America viața este dificilă, poate chiar mai grea decât în locurile natale”.

Ultimul capitol este dedicat informațiilor legate de emigrarea românilor transilvăneni în Statele Unite ale Americii. Lucrarea cuprinde și o anexă cu fotografii și documente legate de emigrarea românilor transilvăneni în Statele Unite ale Americii.

Sursa: Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania