Au început la Sibiu conferințele Andrei Scrima 2019

542

La Centrul de Cercetare Ecumenică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu au început joi, 14 februarie, conferințele Andrei Scrima din acest an. Prima conferință a fost susținută de Ana-Maria Răducan și a fost intitulată „A fi sau a nu fi…filosof. Configurarea identității unei elite în secolul al XI-lea”.

Conferințele Andrei Scrima de la Sibiu sunt evenimente academice anuale care aduc în fața publicului sibian bursieri ai programului de cercetare științifică pus sub același nume, în cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică din cetatea transilvăneană. În acest an vor fi șase conferințe susținute de bursierii actuali pe teme diverse de cercetare teologică și ecumenică.

Prima întâlnire a avut loc în sala de conferințe din cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică, în prezența celor doi co-directori ai instituției, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel și prof. univ. dr. Stefan Tobler, a coordonatoarei programului de burse Andrei Scrima, Antoaneta Sabău, a cercetătorilor și bursierilor din cadrul Centrului, precum și a altor cadre didactice și teologi.

„Bursierii care sunt acceptați în cadrul programului Andrei Scrima sunt încurajați să aibă o prelegere publică care să aibă ca subiect tema de cercetare cu care au fost admiși în program și aceasta pentru că ne dorim ca bursierii Scrima, alături de colaboratorii și angajații Centrului de Cercetare Ecumenică să formeze în timp un forum de discuții cât mai viu și care probabil se va materializa în viitor în alte proiecte relevante”, a spus Antoaneta Sabău.

Mistici și filosofi

 În prelegerea sa, Ana-Maria Răducan a creionat imaginea misticului în Bizanțul secolului al XI-lea, portretizat de Sfântul Simeon Noul Teolog, a cărui operă a fost cunoscut post-mortem prin intermediul ucenicului său, Nicetas Stethatos. Imaginea misticului bizantin este juxtapusă cu cea a filosofului bizantin, personificat de Mihail Psellos care a trăit în aceeași perioadă. Ana-Maria Răducan a prezentat celor prezenți stadiul cercetării sale pe această temă de importanță pentru istoria Bizanțului și pentru teologia răsăriteană.

„În această perioadă doresc să văd mai în amănunt care sunt procedeele retorice prin care se configurează aceste două identități în perioada medio-bizantină. Este clar că avem de-a face cu niște elite. Atât misticii, cât și filosofii sunt și din punct de vedere cultural, dar și din punct de vedere financiar, niște elite care, în această perioadă, în secolul XI, sunt în conflict, deși ele, de-a lungul istoriei nu au fost în conflict, ci au conviețuit foarte bine. Ipoteza mea este că acest conflict este literar și este alimentat, umflat sau dezumflat de toate intrigile politice care au loc la Curtea imperială. Așa-zisa <<Marea Schismă>> din 1054 i-a avut ca actori pe Patriarhul Mihail Cerularie și pe Nicetas Stethatos, aflat în slujba patriarhului, la Studion și care a avut și el un rol foarte important în această descriere. Nicetas Stethatos nu era de fel un ecumenism și a scris foarte multe tratate împotriva celor care nu erau de credință ortodoxă, împotriva latinilor, împotriva evreilor. Era puțin ne-roman, or din viața Sfântului Simon ne dăm seama că nu era așa, că i-a primit pe toți la el și nu era așa de orientat din punct de vedere ecumenic. (…) Nicetas folosește foarte mult cuvântul <<filosof>> în Prefața lui (n.r. la Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog), referindu-se la cei care au studii laice, care sunt plini de vicii și care nu vor ajunge niciodată să fie mistici și să-L descopere pe Dumnezeu. Pentru Sfântul Simeon Noul Teolog și pentru întreaga tradiție din care face parte, filosofia are un înțeles creștin. Misticii, călugării și preoții sunt filosofi prin natura lor, pentru că iubesc filosofia, iubesc înțelepciunea, care este Dumnezeu. Încerc să văd și care este această legătură dintre laici și clerici, pentru că Psellos era laic, mai târziu spre finalul vieții a devenit monah, tot printr-un joc de putere, pentru că a intrat n dizgrație, și a încercat să configureze acest portret elitist al filosofului, pe de-o parte, și al misticului, pe de altă parte și încerc să văd ce impact a avut în epocă Sfântul Simeon Noul Teolog, intrat într-un con de umbră după moartea lui Nicetas, pentru ca să apară apoi în perioada secolului al XIX-lea, în perioada isihastă și să fie folosite textele lui din punct de vedere isihast, pentru ca mai apoi să reapară în secolele XIX-XX. Despre Psellos nu putem spune că a avut un impact prin opera lui, pentru că a fost un filosof elitist și nu a avut foarte mulți discipoli, după moartea lui totul a cam luat-o la vale, din păcate. A început să fie reconsiderat în perioada modernă. Din punct de vedere social și cultural, impactul a fost în favoarea misticilor”, a subliniat Ana-Maria Răducan.

Următoarea conferință din cadrul programului Andrei Scrima va avea loc joi, 21 februarie, de la ora. 14.00, în aceeași sală și va fi susținută de Daniel Cergan, cu tema „Comunicarea religioasă și societatea modernă. Identitatea religioasă în lumea modei”. Seria de conferințe va continua pe 28 februarie cu prelegerea intitulată „Despre libertate și datorie: sărbătoarea Bunei Vestiri” și susținută de Ileana Suciu. Pe 21 martie, Paul Siladi va susține o conferință intitulată „The <<Ecumenism>> of the Desert Fathers. The Relation to the Other in the Apophtegmata Patrum”. Răzvan Perșa va susține conferința „Heresy/Heretics, Schismatics/Schism, Illicit Assemblies. Naming the Non-Orthodox Communities in the First Millenium” pe 29 martie. Ultima conferință va avea loc pe 8 mai și va fi susținută de Alexandru Briciu. Tema conferinței este „The WCC, an Arbitrator ex Aequo et Bono in the Eastern Bloc. The Romanian Systematization Issue”.