Comunitatea din Rod, județul Sibiu, și-a cinstit înaintașii înmormântați departe de casă

1156

În Parohia Rod, Protopopiatul Săliște, județul Sibiu, a avut loc duminică, 18 septembrie, un eveniment aparte prin care au fost cinstiți înaintașii trecuți la Domnul pe alte meleaguri. La biserica din sat s-a oficiat un parastas de obște, iar colacii au fost făcuți de un grup de femei și fete din sat, după o rețetă tradițională.

Comemorarea străbunilor la Rod a avut o semnificație deosebită prin implicarea femeilor din sat și a celor 10 fete care au pregătit colacii pentru parastas. Generațiile actuale au învățat prin acest eveniment cu o uriașă încărcătură spirituală cum să păstreze vie memoria celor ce odinioară au viețuit aici și, din diferite pricini, au fost nevoiți să plece în alte țări, unde și-au găsit obștescul sfârșit.

 Prin implicarea prof. univ. dr. Ioan P. Mihu de la Facultatea de Inginerie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, fiu al satului și cu sprijinul preotului paroh Virgil Manase și al mai multor săteni, cele zece tinere au pregătit colacii și cele necesare slujbei de pomenire.

„La acest parastas nu am venit pentru a ne plânge morții, ci pentru a-i pomeni și cinsti. De regulă parastasul se face pentru o rudă apropiată. Acest parastas este, însă, de obște, este pentru pomenirea rudelor tuturor rodenilor. Astfel, acest parastas devine pentru noi rodenii, locul și momentul de a face o punte către strămoșii noștri, o ocazie de a ne înțelege mai bine istoria. Prin pomenirea strămoșilor în biserica noastră, noi ne strângem mai tare ca neam, ca și comunitate. Parastasul a fost mai aparte fiindcă i-am pomenim prin glasul părintelui și prin gândul nostru pe rodenii ale căror mormânte nu sunt aici în progadia satului, ci sunt împrăștiate în lume”, ne-a spus prof. univ. dr. ing. Ioan P. Mihu.

 Așa cum a fost subliniat în cadrul evenimentului, istoria Rodului, a fost marcată de plecarea oamenilor  „în lume”, deoarece satul are o suprafață agricolă mică, cu terenuri în pantă și neproductive. Rodenii au plecat din satul natal în Rusia, în perioada 1890 – 1914, când au emigrat 250 persoane și s-au repatriat 210 în mai multe etape între ani 1918 și 1944. Dintre ultimii repatriați, 10 s-au întors înapoi în Rusia.  În Statele Unite ale Americii, în perioada 1900 – 1925, au emigrat 33 de persoane și s-au repatriat 16. În anul 1926 a avut loc colonizarea prin împroprietărire în comuna Ianova din Banat. Au plecat în prima etapă 115 persoane (30 familii), iar ulterior i-au urmat alți 46 rodeni. De asemenea, 35 de rodeni au pierit pe front: în primul război mondial au murit 18, iar în cel de-al doilea 17, fără a se ști unde le sunt mormintele. De atunci, an de an, mulți alții au plecat, fie datorită ciobănitului, fie pentru a căuta servicii prin fabrici, fie pentru a face școală.

„Un act educativ fără egal”

Prin parastasul de duminică, sătenii au demonstrat că nu i-a uitat pe străbuni și că îi consideră parte egală a neamului nostru. Truda celor ce au făcut colacii exprimă tocmai acest sentiment de respect deosebit, dar și de apropiere sufletească față de înaintași.

„Colacii pe care i-am primit au altă valoare. Sunt frământați și împletiți de mâinile câtorva femei și fete de la noi din sat. Acești colaci nu sunt făcuți de mașini dintr-o fabrică de pâine. Acești colaci s-au născut din atingerea cu dragoste a mâinilor femeilor și fetelor noastre. Acești colaci sunt făcuți cu dragoste și fiți siguri că nici o fabrică din lume nu are rețetă pentru dragoste.  Le-am văzut pe fete cu câtă bucurie lucrau la făcut colaci. Făcutul acestor colaci este un act educativ fără egal. Prin acești colaci fetele noastre se leagă și mai mult de comunitatea acestui sat, îl vor iubi mai mult. Trebuie să le mulțumesc Lenuței Fleaca, Simonei Dobra și Feliciei Mihu, pentru ajutorul dat celor 10 fete. Colacii s-au copt bine fiindcă Nică Dobră și Costel Fleacă au învățat să ardă cuptorul. În mod deosebit îi mulțumesc Anei Nedela, de 72 ani, pentru grija și sfaturile oferite”, ne-a mai spus prof. univ. dr. Ioan P. Mihu.

La final, s-a făcut propunerea ca acest eveniment să se repete anual, pentru ca rodenii să-și cinstească străbunii așa cum se cuvine.

Autor: Ștefan Mărculeț