Conferința „Crucea-axa satului românesc de odinioară” la Sibiu

486

În Aula Magna a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a avut loc luni, 7 mai, conferința „Crucea-axa satului românesc de odinioară”, susținută de pr. conf. univ. dr. Constantin Necula și etnologul dr. Mirela Crețu de la Complexul Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu.

Conferința de la Sibiu a fost organizată de Asociația „Eleon”, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sibiului, Organizația Tinerilor din Sibiu (OTS) și Muzeul „ASTRA” din Sibiu și a fost un eveniment legat de Expoziția „Crucea de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani”. Conferința a adus iubitorilor de cultură, artă populară și spiritualitate posibilitatea să afle mai multe despre viața de odinioară a satului românesc, atât de bine oglindită și în expoziția amintită, vernisată la 1 aprilie și încă deschisă publicului sibian la Casa Artelor din Sibiu până pe 3 iunie. Invitații organizatorilor, părintele Constantin Necula și etnologul Mirela Crețu de la Complexul Național Muzeal „ASTRA” au vorbit atât despre rolul și ocrotirea Sfintei Cruci în viața sătească de odinioară, cât și despre minunatele exponate din cadrul muzeului sibian, obiecte de patrimoniu cu o valoare inestimabilă care oglindesc creativitatea, puritatea sufletească și valorile poporului român.

Moderatorul conferinței a fost pr. dr. George Piț, paroh la Slimnic și inițiatorul Centrului „Sfinții Timotei și Mavra”, unde copiii din satul sibian participă la diferite activități între care și cele de confecționare a crucilor-potir. Aula universitară a fost plină de tineri din Sibiu și nu numai, membri ai OTS, studenți ai universității menționate, preoți și credincioși.

În debutul serii, doamna Dana Prioteasa de la Asociația „Eleon” a prezentat publicului proiectul care stă la baza organizării expoziției itinerante și a conferințelor care o însoțesc în orașele unde sunt aduse aceste exponate.

„Această conferință face parte dintr-un program mai larg care se desfășoară în legătură cu Expoziția «Crucea de la comunitate la comuniune.100 de cruci la 100 de ani», pe care o puteți vedea în Sibiu până pe 3 iunie, la Casa Artelor. Este o expoziție itinerantă care a început la sfârșitul anului trecut, pe 1 decembrie și a fost adusă până acum în Alba Iulia, Iași și Sibiu, urmând să fie dusă la Chișinău, Cluj-Napoca, Timișoara și București. Tema expoziției și tema generală a conferințelor care o însoțesc sunt alese la inițiativa părintelui Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii «Sfântul Ioan Botezătorul» din Alba Iulia și au fost preluate și puse în practică de Asociația «Eleon» și de alți ucenici, fii duhovnicești ai părintelui Ioan, desigur cu sprijinul permanent al unor artiști și colecționari de artă, teologi și oameni de cultură”, a spus Dana Prioteasa.

„Nestemate”

În prelegerea sa, etnologul Mirela Crețu a evidențiat eforturile Muzeului „ASTRA” din Sibiu de a conserva, promova și valorifica obiectele de patrimoniu din colecțiile sale, expoziția de la Casa Artelor fiind un bun prilej pentru a arăta publicului câteva dintre cele mai valoroase cruci din această colecție.

„Muzeul «ASTRA», după cum bine știți, păstrează, gestionează și pune în valoare, așa cum a putut până acum doi ani, patrimoniul moștenit de la Asociațiunea «ASTRA», acel patrimoniu de o valoare inestimabilă, acele obiecte care nu sunt doar obiecte, sunt ele însele nestemate, pentru că mărturisesc despre români, despre iubirea lor de țară, de neam, despre modul în care românii au știut să-și construiască un muzeu în anul 1905. Din păcate, din acele obiecte, Muzeul «ASTRA» conservă în depozite doar 9005 obiecte. Știți că foarte multă vreme Muzeul Civilizației Transilvane «ASTRA», parte a Complexului Național Muzeal «ASTRA» nu a avut un spațiu propriu de expunere, iar toate obiectele au fost așezate în depozite. De doi ani, spațiul expozițional din pavilionul muzeal multicultural a devenit funcțional, iar o parte din obiectele care sunt moștenirea noastră de la Asociațiunea «ASTRA» sunt expuse. Această expoziție de la Casa Artelor ne-a solicitat și ne-a spus să ne arătăm și noi o parte din patrimoniu. M-am întrebat în acel moment cum, într-un discurs al artiștilor, pentru că așa îi vedeam din expunerea prezentată într-un discurs teologic, împletit cu cel al artiștilor plastici, obiectul etnografic, în simplitatea sa, în acea frumusețe și noblețe pe care le are, se poate integra. El, la prima vedere poate că spune că este doar un obiect vechi, așa că am acceptat provocarea, am pregătit din piesele care aparțin Muzeului «ASTRA» și care sunt explicite în ceea ce spun, vorbesc despre Cruce, adică sunt cruci, cruci de mână, cruci de altar, dar și simbolizează Crucea, stâlpi de mormânt din colecția muzeului”, a spus Mirela Crețu.

Cruce, comunitate, biserică

A urmat expunerea părintelui Constantin Necula. De la ocrotirea pruncilor nou-născuți și a omului în momentele importante ale vieții, până la semnele de hotar, Crucea a fost pentru viața comunitară rurală o componentă esențială, fără de care nu se putea concepe existența țăranului român.

„Este foarte important să vedeți înțelepciunea poporului român. O cercetare de teren arată că sunt vreo 97 de forme de cruce în tradiția populară românească, începând cu crucea bebelușului, care se făcea din grâu sau din busuioc și se punea sub pernă în prima zi după naștere, apoi se punea o altă cruce pe stâlpul casei de care era legat legănelul, iar copilul când se atârna acolo se atârna sub cruce, nu atingea pământul, ca să nu atingă lucrurile spurcate ale zonei, să nu intre în contact cu duhurile pământului. Copilul era purta pe brațe, pentru că brațele părintești erau cele care îi dădeau căldură. Apoi acea cruce îl însoțea pe copil, mergea cu el la botez, unde copilul primea o cruce mică din lemn, sau din os, am văzut vreo 2 de forme de sculptură de genul acesta și ce-i important este că nu i se punea cercei în urechi, brățări roșii să nu fie deocheat, ci i se punea pur și simplu crucea la gât. Era micuț, dar avea crucea lui, avea propria identitate creștină, era creștin. Și în condiții grele, de prigoană, când pe unii i-a încurcat crucea, nu doar în comunism, pentru c-au mai fost probleme, oamenii n-au renunțat la acest obicei. Memoria copilăriei satului românesc este legată de simplitatea aceasta a livezilor, a câmpiilor înflorite, dar pe noi comunismul ne-a spălat bine pe creier și am crezut că doar Răscoala din 1907 contează. Până la 1907, țăranul român era atașat de valorile prin care boierul nu era întotdeauna dușmanul casei, ci și nașul comunității. Crucea nășitului era dăruită tot de boier, care construia în mijlocul comunității biserica tocmai ca să fie loc de botez și de «tistăveală în cruce», cum scrie un vechi document moldovenesc. În modul acesta, comunitatea întreagă se lega de cruce la modul în care la colțurile străzii, la mijlocul străzii, la haturi, în capete, crucea era bornă de hotar”, a subliniat părintele Necula.

Conferința s-a încheiat cu o sesiune de întrebări venite din partea publicului prezent la eveniment.