„Drumul Crucii” la Mănăstirea Bunești, județul Brașov

514

La praznicul Înălțării Sfintei Cruci, Mănăstirea „Sfântul Gheorghe” din comuna Bunești, județul Brașov, a fost în sărbătoare, căci obștea avându-o stareță pe monahia Hrisostoma Cruşoveanu s-a bucurat de prezența Preasfințitului Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Ilarion Făgărășanul.

Mânăstirea se află între localitățile Rupea și Sighișoara, la ieșirea din satul Bunești, într-o zonă deosebit de frumoasă iar tot ce s-a realizat la această mănăstire s-a realizat din donații pe principiul „mic cu mic se face mare!”, adică din puținul donat de firmele care au dorit sa ajute, s-a ridicat această mânăstire.

Cu diferite ocazii cum ar fi Joia mare a Paștelui, Înălțarea sfintei cruci în 14 septembrie a fiecărui an se fac procesiuni parcurgând drumul crucii și ajungând la crucea  „Golgotei” așezată pe dealul din apropierea așezământului monahal.

Părintele Episcop Ilarion Făgărășanul a oficiat împreună cu obștea și preotul slujitor al acestei mănăstiri, protosinghelul Clement, slujba de priveghere, cuprinzând Vecernia unită cu Litia și Utrenia, la sfârșitul căreia, Preasfinția Sa a pus spre închinare Sfânta Cruce, urmând tipicul specific acestei sărbători.

În ziua marii sărbători, Preasfințitul Ilarion Făgărășanul a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară, având alături un sobor de preoți printre care protosinghelul Clement – preotul slujitor al acestei sfinte mănăstiri și ieromonahul Celestin Florescu de la Schitul „Nașterea Maicii Domnului”, comuna Bazna județul Sibiu.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a făcut referire la vestirea Sfintei Cruci, ca Taină, în Vechiul Testament, cum a fost ea adeverită în Noul Testament, istoricul prăznuirii ei, cât și învățămintele pe care le putem avea din această sărbătoare. Astfel, Sfânta Cruce ca semn distinctiv al creștinilor a fost prefigurată și prevestită în Vechiul Testament ca: altar de jertfă (prefigurată de lemnele pentru jertfă puse de Avraam pe umerii lui Isaac, de altarele și jertfele de la templu); ca armă și mijloc de salvare (prefigurată de toiagul lui Moise, cu care a făcut minuni, despicând apele Mării Roșii, făcând să izvorască apă din stâncă; şi de toiagul lui Aaron la atingerea căruia apele Nilului s-au prefăcut în sânge și care a odrăslit; este prefigurată și de ridicarea mâinilor lui Moise, care a asigurat biruința lui Israel împotriva amaleciţilor; de însemnarea pe frunte cu litera T (tau) a celor credincioși, pentru a-i deosebi de cei nelegiuiţi); ca altar de jertfă și putere salvatoare în același timp (stâlpul pe care Moise a spânzurat șarpele de aramă în pustie, ca să scape pe cei mușcați de șerpii veninoși); ca semn de binecuvântare și biruință (prefigurată de încrucișarea mâinilor patriarhului Iacov când îi binecuvântează pe Efraim și pe Manase și de steagul înălțat peste neamuri, de care vorbește proorocul Isaia). Ierarhul a continuat apoi menționând că Mântuitorul S-a jertfit pe Cruce pentru ridicarea tuturor păcatelor lumii, căci Cel răstignit este Fiul lui Dumnezeu întrupat, și tot prin Cruce se biruiește diavolul, cel ce a amăgit pe strămoșul Adam și pe Eva. În această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite: primul este descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos și înălțarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie, iar cel de-al doilea eveniment din istoria Sfintei Cruci sărbătorit astăzi este aducerea Crucii de la perșii păgâni, la anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioșilor, tot într-o zi de 14 septembrie. Este o Cruce pentru fiecare, a continuat PS Ilarion, una pentru cei căsătoriți, alta pentru monahi, bolnavii au de asemenea o cruce grea, dar Dumnezeu a dat fiecăruia atât cât poate să ducă. „Mulțumim Înaltpreasfințitului nostru Mitropolit Laurențiu  care a binecuvântat ca astăzi să fiu la Mănăstirea Bunești, pentru a ne ruga împreună cu obștea mănăstirii, cu dumneavoastră care a-ți venit în număr mare. Dumnezeu să vă răsplătească osteneala și să socotească toți pașii pe care i-ați făcut până la această mănăstire. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți”, a spus ierarhul.

A urmat un cuvânt de mulțumire adus de părintele slujitor la această mănăstire, protosinghelul Clement, Părintelui Mitropolit Laurențiu pentru binecuvântarea de care s-a bucurat obștea mănăstirii de a avea o slujbă arhierească la această sărbătoare a Înălțării Sfintei Cruci, care este ca o zi de hram, căci a intrat în tradiția mănăstirii pelerinajul „drumul crucii”, unde urcăm până la Crucea lui Hristos pe care a fost răstignit. „Îi mulțumim Preasfințitului pentru ziua de astăzi, pentru Sfânta Liturghie slujită împreună, pentru cuvântul de învățătură și vă așteptăm ori de câte ori primiți binecuvântare să slujim împreună”, a încheiat părintele Clement.

După Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Ilarion Făgărășanul, soborul de preoți și credincioșii veniți din zonă au pornit în pelerinaj pe „Drumul Crucii”. Până la începerea urcușului, Părintele Episcop a sfințit un „buchet” de ghivece cu busuioc, care prin vânzarea lor pelerinii au putut să ajute sfânta mănăstire. Apoi credincioșii au pornit în pelerinaj, rugându-se la icoanele care Îl reprezintă pe Mântuitorul Hristos purtând Crucea spre Golgota, la fiecare dintre cele 14 popasuri amplasate până în vârful dealului, rostindu-se de către părintele diacon rugăciuni de mulțumire și binecuvântare, iar la finalul unul dintre preoții slujitori a rostit câteva poezii închinate Sfintei Cruci. Părintele protosinghel Clement a miruit credincioșii nevoitori, iar la după coborâre, la poalele dealului s-a oficiat slujba parastasului de către Preasfinția Sa și ieromonahul Celestin.