Părintele Ioan Vladovici, condus pe ultimul drum

877

În ajunul noului an a trecut la cele veșnice părintele Ioan Vladovici, vrednic și smerit slujitor al altarului Bisericii noastre strămoșești, fost deținut politic (1948-1963: Sighișoara, Ocnele Mari, Năvodari-Constanța, Galați, Noua Culme, Aiud, Deva, Codlea, Cluj, Jilava, Capul Midia, Periprava), născut la 22 februarie 1920 în comuna Calvasăr, Raionul Mediaș, Reg. Stalin, fiul lui Mihail și Ana.

Preasfinția Sa Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, l-a însoțit pe ultimul drum, oficiind Slujba Sfintei Liturghii la biserica cu hramurile „Buna Vestire” și „Învierea Domnului” din Sibiu împreună cu pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu și părintele profesor Dumitru Abrudan. După Sfânta Liturghie a urmat slujba înmormântării, la care s-a alăturat un sobor de preoți care i-au fost apropriați părintelui Ioan.

Preotul de vrednică pomenire Ioan Vladovici a primit atât distincția „Crucea șaguniană pentru preoți” oferită de către Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, cu ocazia Sărbătorii Sfântului Apostol Andrei și a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna în anul 2017, cât și Crucea Patriarhală din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Preasfinția Sa Ilarion Făgărășanul a adresat familiei îndoliate cuvântul Părintelui Mitropolit Laurențiu, după care au vorbit printre alții părintele decan Chifăr Nicolae și părintele profesor Marga Irimie care a citit biografia preotului Ioan scrisă chiar de acesta la vârsta de 93 de ani.

Iată doar câteva evenimente din viața părintelui Ioan: încă din timpul studenției era urmărit de Siguranță datorită activității politice, considerat drept un element reacționar deosebit de periculos; student la Medicină va fi nevoit să fugă din țară, în Germania. Reîntors în România încearcă să-și înceapă o nouă viață studiind teologia greco-catolică la Cluj, însă chiar înainte de finalizarea studiilor va fi arestat. Se căsătorește cu Elena Frăţilă și este hirotonit preot. Datorită acestui fapt nu va fi încadrat în rândul studenților și trimis la închisoarea Pitești spre a fi exterminat. A îndurat calvarul temnițelor comuniste timp de 15 ani, 8 dintre aceștia fără a fi judecat. În urma procesului va fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, însă pe lângă această pedeapsă pentru „activitate mistică” va fi reținut încă 5 ani de zile suplimentar, pentru că spovedea deținuții, printre care și Corneliu Coposu. Este eliberat din detenție fiind forțat de autorități să muncească ca lucrător necalificat timp de 6 ani la o fabrică de cărămidă, ca mai apoi să fie încadrat în rândurile clerului ortodox, primind spre păstorire cea mai mică și izolată parohie din Mitropolia Ardealului. Va fi în permanență urmărit și șicanat de Securitate însă părintele Vladovici a continuat să-şi slujească semenul în nevoile sale urmând cu sfințenie preceptul evanghelic: „Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintr-aceşti frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei XXV, 40).

Dumnezeu să-L odihnească și să aducă mângâiere familiei îndoliate.

Autor: ierod. Ciprian Păsărică