Partenie Cosma, comemorat la Sibiu

534

În Sala Festivă a Bibliotecii Județene „ASTRA” din Sibiu a avut loc marți, 5 decembrie, un simpozion aniversar la 180 de ani de la nașterea marelui om de cultură și om politic din Transilvania, Partenie Cosma. Simpozionul a fost organizat de Fundația Culturală „Partenie Cosma”, împreună cu Arhiepiscopia Sibiului și cuFacultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.

La simpozion au participat directorul Bibliotecii „ASTRA”, Silviu Borș, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel de la Facultatea de Teologie din Sibiu, prof. univ. dr. Mihai Drecin de la Universitatea din Oradea, directorul Direcției Județene a Arhivelor Sibiu, dr. Alexiu Tatu, directorul Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Sibiu, dr. Valentin Delcă și mulți alți invitați.

Mesajul Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului a fost transmis de consilierul cultural din cadrul eparhiei, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală.

„La împlinirea a 180 de ani de la naşterea ilustrului jurist, economist şi om politic Partenie Cosma, distins fiu al Bisericii, îmi revine deosebita plăcere de a vă adresa câteva cuvinte legate de cel care a militat o viaţă întreagă pentru buna desfăşurare a misiunii spirituale şi culturale bisericeşti în mijlocul poporului, pentru apărarea drepturilor legitime ale şcolilor româneşti de până în 1918, îndrumate de Biserică. Convins că cei care vor evoca în continuare personalitatea sa vor atinge în detaliu aspecte concrete ale vieţii şi activităţii lui Partenie Cosma, vreau să punctez doar câteva aspecte legate de relaţionarea sa cu Mitropolia Ardealului şi cu urmaşii în scaun ai Sfântului Andrei Şaguna pe care îl cinstim în aceste zile. Mai bine de o jumătate de veac a fost sfetnic luminat al mitropoliţilor Miron Romanul – a cărui nepoată, Maria, îi va deveni soţie –, Ioan Meţianu (1899-1916), iar spre sfârşitul vieţii al lui Nicolae Bălan (1920-1955).

Partenie Cosma face parte din pleiada marilor «cărturari mireni» ataşaţi Bisericii, care au militat pentru respectarea autonomiei noastre bisericeşti, alături de Ioan cavaler de Puşcariu, Visarion Roman, Daniil Popovici-Barcianu, Dimitrie Comşa, Victor Tordăşianu, mai târziu Octavian Goga, Onisifor Ghibu şi atâţia alţii. În Ardealul românesc de altădată exista – încă din timpul lui Şaguna, apoi al urmaşilor săi – o adevărată «şcoală» de cărturari mireni ataşaţi Bisericii, care – potrivit prevederilor Statutului Organic şagunian din 1868 – alcătuiau elita membrilor mireni (două treimi) din Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului şi al «Sinoadelor» (Adunărilor) eparhiale de la Sibiu, Arad şi Caransebeş, alături de membrii clerici (o treime).

Prezenţa lui Partenie Cosma în aceste foruri de conducere ale Bisericii era explicabilă. Provenea dintr-o familie de oameni credincioşi din Beiuş primind o educaţie moral-creştină de la părinţii săi. A făcut studii la Gimnaziul român unit din Beiuş (cu maturitatea în 1855), îndrumat de Biserică, a urmat apoi trei semestre la Institutul Teologic Ortodox din Arad. Ca student la Facultatea de Drept din Pesta (1857-1861), colabora la ziarul şagunian „Telegraful Român” şi era cântăreţ la biserica «grecească» din acest oraş, ctitorită de credincioşi ortodocşi greci, români şi aromâni.

A funcţionat ca avocat în Beiuş din anul 1862. După zece ani, deci în 1872, beiuşenii l-au ales deputat în Parlamentul din Budapesta, acolo unde a luat cuvântul de mai multe ori, mai ales atunci când era vorba de apărarea caracterului românesc al şcolilor îndrumate de Biserică.

În 1876 Partenie Cosma s-a mutat la Sibiu, ca avocat al Băncii «Albina», înfiinţată în 1871 prin strădaniile lui Visarion Roman. În 1877 era ales în comitetul de conducere al Băncii, iar la 18 decembrie 1885 a fost ales director executiv. Sub conducerea lui, Banca «Albina» a prosperat foarte mult, devenind cea mai cunoscută bancă românească din Transilvania, cu filiale în alte oraşe şi după modelul căreia s-au organizat şi alte bănci româneşti.

Partenie Cosma a fost ales membru (deputat) în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei – în cercul Beiuş – încă de la constituirea sa, în octombrie 1868, când s-a votat «Statutul Organic» pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe din Ardeal. A fost şi secretarul unor şedinţe, prezidate de Sfântul mitropolit Andrei Şaguna.

Partenie Cosma a fost şi membru (deputat) în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului (Adunarea eparhială de azi), începând cu anul 1877, până la sfârşitul vieţii. În această calitate, era ales fie în «comisia organizatoare», dar mai ales în cea «financiară». A luat cuvântul în toate sesiunile anuale ale acestuia, făcând propuneri de mare interes pentru bunul mers al vieţii bisericeşti din cuprinsul Arhiepiscopiei. Vom reţine doar aportul său la construirea catedralei mitropolitane din Sibiu şi a clădirii Institutului Teologic-Pedagogic (actuala clădire a Facultăţii de Teologie «Andrei Şaguna»). Pentru prima oară cerea să se ia în discuţie problema catedralei în sesiunea sinodală din 1880. Discuţii mai aprinse au avut loc în anii 1883 şi 1884, când s-a hotărât ca viitoarea catedrală, reşedinţa mitropolitană şi Institutul Teologic-Pedagogic să se zidească pe intravilanul numit «grădina Flora» din strada Schewis (azi Bd. Victoriei, nr. 7-9 şi Ilie Măcelariu, nr. 1, 3 şi 5, pe locul unde se găsesc câteva imobile ale Mitropoliei, Palatul de Justiţie şi o clădire a Universităţii).

Discuţiile s-au reluat şi în anii următori, cele mai însemnate având loc în sesiunea din septembrie 1898, când s-a hotărât ca noua catedrală să se ridice în strada Morii, nr. 14-16 (azi str. Mitropoliei, nr. 36, pe locul Liceului «Octavian Goga» şi al clădirii de alături, proprietatea Arhiepiscopiei). Dar la scurt timp a murit mitropolitul Miron Romanul (4/16 octombrie 1898), iar în scaunul vacant a fost ales episcopul Aradului Ioan Meţianu (instalat la 28 febr./12 martie 1899), sub care s-au reluat discuţiile pe această temă. În şedinţa sinodală din 22 aprilie/5 mai 1900, «Comisia organizatoare» prezintă trei variante: terenul din strada Morii, nr. 14-16 (a profesorului Daniil Popovici-Barcianu); grădina Flora, propusă de Partenie Cosma şi care a întrunit majoritatea voturilor; iar ultima era grădina din strada Schewis, nr. 21 (azi bd. Victoriei, pe atunci proprietatea Arhiepiscopiei, unde se află acum căminele studenţeşti şi un complex sportiv, în apropiere de Parcul «Sub Arini»), propusă de Ioan cavaler de Puşcariu. Din nefericire, la insistenţele mitropolitului Ioan Meţianu, Sinodul n-a acceptat nici una din aceste variante, ci s-a decis ca noua catedrală să se ridice pe locul vechii «biserici greceşti» şi a unor case din jur, care urmau să fie demolate, în Str. Măcelarilor (azi Mitropoliei, nr. 33).

Pe baza acestei hotărâri, între anii 1902 şi 1906, s-a construit actuala catedrală mitropolitană din Sibiu. Partenie Cosma şi-a adus contribuţia sa efectivă la realizarea acestui ideal al lui Andrei Şaguna şi al urmaşilor săi. Banca «Albina», al cărei director era, a subvenţionat lucrările de construire cu 10.000 de coroane, personal a donat 1000 de coroane, sume foarte mari în vremea aceea.

Partenie Cosma a sprijinit lucrările de refacere a vechilor clădiri ale Institutului Teologic-Pedagogic, care s-au efectuat în 1913-1914. Toate lucrările s-au ridicat la 290.712 coroane, sumă foarte mare pe atunci. Banca «Albina» – condusă de Partenie Cosma – a contribuit cu 116.000 de coroane; iar marele filantrop basarabean Vasile Stroescu – cel care sprijinise atâtea şcoli româneşti din Transilvania – a oferit 100.000 de coroane (bani depuşi tot la «Albina»); profesorii Institutului au oferit 10.000 de coroane; restul s-a acoperit prin colecte organizate în parohiile din Arhiepiscopia Sibiului. Cu alte cuvinte, un basarabean şi un bihorean îşi dădeau mâna, devenind adevăraţi «ctitori» ai acestei şcoli teologice-pedagogice sibiene, conştienţi de rolul deosebit pe care îl avea ea în formarea viitorilor preoţi şi învăţători, luminătorii satelor româneşti de altădată. Rolul acestor «apostoli anonimi ai neamului» s-a văzut câţiva ani mai târziu, când ei militau, prin cuvânt şi faptă, pentru realizarea idealului naţional al românilor: unirea lor într-o singură ţară.

Între anii 1916 şi 1918, Partenie Cosma a fost nevoit să părăsească Sibiul şi să pribegească prin Moldova, Ucraina şi Rusia, la Petrograd, Stockholm, Geneva şi Milano, reîntorcându-se acasă abia în 1919, la vârsta de 82 de ani. Dar Dumnezeu l-a învrednicit să nu se întoarcă într-o Transilvanie înrobită, ci în România întregită prin actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia şi prin cele similare de la Chişinău şi Cernăuţi. Partenie Cosma şi-a încheiat firul vieţii pământeşti la 23 septembrie 1923 în Călimăneşti. Guvernul de atunci i-a făcut funeralii naţionale. A fost prohodit în catedrala mitropolitană din Sibiu – la construirea căreia a contribuit şi el – de un impunător sobor de preoţi, în frunte cu mitropolitul Nicolae Bălan, cu care conlucrase – spre sfârşitul vieţii – în organele de conducere ale Bisericii Ortodoxe Româneşti din Transilvania.

Vasile Goldiş spunea atunci: «Partenie Cosma a făcut parte din generaţia care a moştenit ideile conducătoare din revoluţia lui Avram Iancu. A fost ultimul din această generaţie, căreia se datorează pregătirea luptelor pentru ceasul cel mare al libertăţii naţionale… A fost umilul serv al Bisericii, dându-şi seama că un popor nu poate exista până nu-şi cunoaşte credinţa neamului său. Ne lasă o moştenire sfântă: principiul moralităţii, al cinstei şi al muncii neprihănite».

Felicităm organizatorii şi pe doamna Georgeta Cosma în special pentru stăruinţa de a ne provoca la readucere aminte a personalităţii acestui mare bărbat al ţării şi al Bisericii şi rugăm pe Bunul Dumnezeu ca pământul românesc să plămădească încă asemenea vlăstare vrednice pentru Biserică şi Neam”, a transmis IPS Mitropolit Laurențiu.

Simpozionul aniversar „Partenie Cosma.180 de ani de la naștere” a făcut parte din manifestările din cadrul Zilelor Șaguniene 2017.