Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe și responsabilitatea misionară a Biserici în lumea de astăzi

3498

Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe s-a desfășurat între 18-26 iunie a.c. la Academia Ortodoxă din Creta, Grecia, pe baza hotărârii unanime a Întâistătătorilor celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, luată la întrunirea (Sinaxa) lor din 21-28 ianuarie a.c. la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy-Geneva, Elveția. Cu toate acestea, la Sinod au participat doar zece Biserici Ortodoxe Autocefale, iar celelalte patru, respectiv Patriarhia Antiohiei, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Georgiană, s-au retras în ultimul moment, deși inițial anunțaseră participarea lor. Prima dintre aceste Biserici a renunțat s-a retras datorită faptului că nu se rezolvase până în acel moment diferendul ei cu Patriarhia Ierusalimului, care a înființat o Arhiepiscopie la Qatar, pe teritoriului canonic al Patriarhiei Antiohiei. Celelalte trei Biserici care nu au participat la Sfântul și Marele Sinod, au motivat gestul lor prin nemulțumirea față de unele formulări din cele șase texte propuse spre dezbatere și aprobare la acest Sinod, ori acele texte erau propuneri adoptate anterior în mod unanim la nivel panortodox de toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, inclusiv de reprezentanții acestor trei Biserici. Pe de altă parte, Sfântul și Marele Sinod avea toată autoritatea și libertatea, așa cum s-a dovedit pe parcursul lucrărilor sale, să îmbunătățească sau chiar să respingă textele propuse ca proiecte, prin votul unanim al ierarhilor participanți. Drept urmare, Sfântul și Marele Sinod era întru totul îndreptățit să se desfășoare, în ciuda absenței celor patru Biserici menționate.

Președinția Sinodului a fost exercitată de Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a acestui Sinod, adoptat tot în luna ianuarie 2016 la Chambésy, fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală urma să fie reprezentată la Sinod de Întâistătătorul ei, însoțit de 24 de ierarhi din Biserica respectivă, dar cum jumătate din cele zece Biserici prezente la Sinod, anume Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ciprului, Biserica Ortodoxă din Polonia, Biserica Ortodoxă din Albania și Biserica Ortodoxă din Cehia și Slovacia, nu dispun de un număr atât de mare de episcopi, numărul total de episcopi înregistrați la Sinod, în afară de cei 10 Întâistătători prezenți, a fost de 157. Din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au făcut parte următorii 24 de ierarhi: IPS Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului; IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; IPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei; IPS Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului; IPS Iosif, Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale şi Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Serafim, Arhiepiscopul ortodox român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei; IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; PS Sofronie, Epis­copul ortodox român al Oradiei; PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Visarion, Episcopul Tulcii; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Secretarul Sfântului Sinod; PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, și PS Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi. Delegaţia Bisericii noastre a fost însoţită de următorii consilieri speciali: Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, Pr. Michael Tiţa, Pr. Ştefan Ababei, Pr. Nicolae Dascălu, Dl Ionuţ Mavrichi, consilieri patriarhali, și Pr. Conf. Dr. Patriciu Vlaicu. Iar cei doi însoțitori speciali ai Părintelui Patriarh Daniel au fost Dl consilier patriarhal Leonard Ciofu şi Diac. Mihai Muşat.

Sfântul și Marele Sinod a avut un logo sau o siglă a sa care avea în centru Tronul Etimasiei (Pregătirii), simbolizând, încă din perioada Sfinților Părinți, Sfânta Treime: Tronul reprezentând pe Dumnezeu-Tatăl, Sfânta Evanghelie de pe Tron pe Dumnezeu-Fiul, iar porumbelul de deasupra Sfintei Evanghelii pe Duhul Sfânt. Aceste imagini erau înconjurate de un cerc de 14 cruci, care simbolizează cele 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, membre ale Sfântului și Marelui Sinod. Pe frontispiciul din sala ședințelor plenare a Sinodului era scris „Rusaliile 2016”, apoi tema generală a întrunirii în mai multe limbi, inclusiv în limba română: „I-a chemat pe toți la unitate”.

Lucrările propriu-zise ale Sinodului, care au început în ziua de luni, 20 iunie, au fost precedate de Sinaxa celor zece Întâistătători din ziua de vineri, 17 iunie, ocazie cu care a fost discutat proiectul de mesaj al Sinodului și s-a hotărât ca președintele Sinodului să adreseze un apel către cele patru Biserici absente, pentru a le invita să participe cel puțin la Sfânta Liturghie în Duminica din 26 iunie, la încheierea Sinodului. În ciuda acestui apel, cele patru Biserici absente au rămas neclintite în hotărârea lor. Apoi, în ziua de sâmbătă, 18 iunie, toți participanții la Sinod au asistat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericirea Sa Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei, în catedrala din orașul Kissamos, centrul Mitropoliei de Kissamos și Selinon, pe teritoriul căreia se află Academia Ortodoxă din Creta. La sfârșitul acestei Sfinte Liturghii s-a săvârșit slujba parastasului pentru pomenirea tuturor mărturisitorilor dreptei credințe și în special a tuturor ierarhilor și teologilor trecuți la Domnul care au ostenit la pregătirea acestui Sinod, dintre care amintim pe Patriarhii Justin și Teoctist ai Bisericii Ortodoxe Române și pe Mitropolitul Antonie al Ardealului. În Duminica Rusaliilor, 19 iunie, toți participanții au asistat la Sfânta Liturghie, săvârșită în sobor de cei zece Întâistătători prezenți la Sinod, în Catedrala „Sfântul Mina” din Heraklion, capitala insulei Creta. Lucrările Sfântului și Marelui Sinod au început în fiecare zi prin săvârșirea Sfintei Liturghii, oficiată pe rând de câte una din delegațiile celor zece Biserici prezente, în ordinea dipticelor, în Biserica Mănăstirii Gonia, stavropighie patriarhală, pe terenul căreia se află Academia Ortodoxă. În ziua de joi, 23 iunie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în limba română de PS Visarion, Episcopul Tulcii, iar răspunsurile la strană au fost date de corul Tronos al Catedralei Patriarhale din București.

Lucrările Sinodului s-au concentrat în exclusivitate asupra proiectelor de texte referitoare la următoarele teme înscrise pe ordinea de zi a Sinodului, prin hotărârea Sinaxei din ianuarie a.c.: 1. Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; 2. Diaspora ortodoxă; 3. Autonomia și modul ei de proclamare; 4. Taina căsătoriei și impedimentele ei; 5. Importanța postului și respectarea lui astăzi și 6. Relațiile Bisericilor Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine. Contribuția substanțială a Bisericii Ortodoxe Române la îmbunătățirea textelor respective a fost prezentată la fiecare dintre ele, pe rând, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe baza propunerilor adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii noastre în ziua de 7 iunie a.c. După discutarea și adoptarea celor șase texte la temele menționate, ceea ce a însemnat un mare succes pentru lucrările Sinodului, desfășurate într-un spirit de frățietate și mare responsabilitate, s-a precizat că, dată fiind extensiunea textului propus pentru Mesajul Sinodului, Sinaxa Întâistătătorilor a hotărât să intituleze textul elaborat de un Comitet panortodox „Enciclica Sfântului și Marelui Sinod”, iar în locul unui comunicat pe care ar fi trebuit să-l adopte Sinodul, a fost propus un „Mesaj al Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe către poporul dreptcredincios şi către toţi oamenii de bună voinţă”. Acesta din urmă, fiind un rezumat al Enciclicei, a fost citit solemn în cadrul Sfintei Liturghii, oficiate în sobor de Întâistătătorii prezenți la încheierea Sinodului, în Biserica „Sfinții Apostoli” din orașul Chania. Aceste ultime două texte adoptate de Sinodul din Creta sunt complet inedite, și în ele sunt elaborate de o manieră actuală câteva considerații importante privind viața și misiunea Bisericii Ortodoxe azi, cum ar fi familia, grija față de tineret, atitudinea față de fenomenul complex al secularizării etc., care nu au putut fi suficient abordate în cele șase texte de bază.

Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană a fost, deci, una din temele centrale ale Sfântului și Marelui Sinod, mai întâi prin faptul că această temă a fost înscrisă, de către Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale încă din luna ianuarie a.c., pe primul loc în lista temelor acestui Sinod. Apoi tema misiunii ocupă un loc central atât în Enciclică, cât și în Mesajul Sinodului. În toate formulările sale, Sfântul și Marele Sinod a conceput tema Misiunii Bisericii nu doar în termeni clasici, de activitate pastorală în perimetrul bisericesc restrâns, ci mai ales ca mărturie în spațiul public, în fața factorilor politici și economici și chiar în contextul mijloacelor imense de comunicare în masă, a tuturor acestor factori care îl expun pe omul zilelor noastre la provocări adesea peste puterile sale. Baza abordării ortodoxe a acestei teme este credința fermă în demnitatea fiecărui om, indiferent de rasă, religie sau statut social, toți creați după chipul și spre asemănarea cu Dumnezeu. Societatea secularizată de astăzi promite fiecărui om libertatea, așa cum o înțelege ea, dar Biserica Ortodoxă subliniază că exersarea libertății trebuie să se facă în raport cu responsabilitatea fiecăruia, căci „libertatea fără responsabilitate și fără dragoste duce în final la pierderea libertății”, așa cum se afirmă în textul sinodal despre Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană. Înțelegerea și mai ales practicarea greșită a libertății duc la o „criză a libertății”, care în lumea de astăzi este „redusă la realizarea sinelui prin urmărirea fericirii, asimilată cu o trufie, o autosuficiență și o autonomie individuală”, toate acestea ducând la criza familiei în societatea secularizată contemporană. Această societate „abordează căsătoria pe criterii pur sociologice și pragmatice, considerând-o ca simplă formă de relație, printre altele, revendicând un drept egal și beneficiind de o garanție instituțională” (Enciclica sinodală). Acestei crize a familiei, Biserica Ortodoxă îi opune căsătoria ca pe „un atelier de viață în dragoste nutrită de Biserică și un dar incomparabil al Harului lui Dumnezeu” (Ibidem), prin care bărbatul și femeia binecuvântați în Biserică se jertfesc împreună lui Dumnezeu și în același timp unul pentru altul. Numai astfel, căsătoria devine locul de împlinire atât a bărbatului, cât și a femeii și, în același timp, cel mai sigur mediu de creștere și educare a copiilor. Cu referire la tineretul ortodox, Biserica Ortodoxă arată că acesta „trebuie să fie conștient că el este purtătorul unei tradiții a Bisericii Ortodoxe multiseculare binecuvântate și, în același timp, continuatorul acestei tradiții pe care trebuie să o păstreze cu curaj și să o cultive cu forța valorilor veșnice ale Ortodoxiei, pentru a depune mărturie creștină vie” (Ibidem).

Îngrijorată de conflictele armate, care curmă viața multor oameni nevinovați, Biserica Ortodoxă apelează la toți factorii de răspundere să facă tot ce le stă în putință spre a promova pacea și reconcilierea între oameni și popoare. Astfel, tot în Enciclica Sinodului se face un apel la „toate părțile implicate, independent de convingerile lor religioase, să lucreze la reconcilierea și la respectul drepturilor omului și să protejeze înainte de toate dreptul divin al vieții”. Apoi, în fața tuturor provocărilor și a tulburărilor tot mai mari prin care trece lumea de astăzi, în același text sinodal se arată că: „Într-o societate mondială axată pe «a avea» și pe individualism, Biserica Ortodoxă universală propune adevărul vieții în Hristos și potrivit lui Hristos, realizat liber în viața de toate zilele a fiecărei ființe umane, prin munca sa săvârșită «până seara» (Psalm 103, 23), prin mijlocirea căreia acesta devine colaborator al Tatălui Ceresc – „Căci noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem” (I Cor. 3, 9) – și al Fiului Său – „Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez” (Ioan 5, 17)”.

Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe a formulat astfel, la cel mai înalt nivel, direcțiile majore ale Misiunii Bisericii în lumea contemporană, prin care slujitorii Bisericii dimpreună cu toți credincioșii se pot orienta în activitatea lor de a depune mărturie de credința lor astăzi. Apoi, potrivit precizării făcute de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe din ianuarie a.c., anume că hotărârile Sfântului și Marelui Sinod au „autoritate panortodoxă”, precizările acestui Sinod în legătură cu tema Misiunii Bisericii au, deci, o autoritate la cel mai înalt nivel în această Biserică. În acest sens, răspunsul Bisericii Ortodoxe la provocările cu care se confruntă lumea de astăzi nu sunt doar păreri personale sau decizii ale unei Biserici locale, ci sunt hotărâri ale întregii Biserici celei una, sfinte, sobornicești și apostolești, spre îndemnul și folosul tuturor.

Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniță