PS Ilarion Făgărășanul a liturghisit la Mănăstirea Sibiel

577

În Duminica a VII-a după Paști (a Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic), Preasfințitul părinte Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a liturghisit la Mănăstirea „Sfânta Treime”, comuna Sibiel, jud. Sibiu, alături de părintele stareț, protosinghelul Casian Voicu, părintele protopop de Săliște, Petru-Toader Damian, părintele consilier administrativ eparhial Ciprian Cândea și alți slujitori ai sfintelor altare.

În cuvântul său de învățătură, PS Ilarion a vorbit credincioșilor prezenți despre Sfinții Părinți care au participat la Sinodul I Ecumenic din anul 325 și adevărurile de credință care ne-au rămas până astăzi. Ierarhul a făcut o prezentare istorică a evenimentelor petrecute în anul 325 în orașul Niceea pentru a condamna erezia, adică învățarea greșită, eretică, a lui Arie. Sinodul a fost organizat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare cu mama sa Elena, la cererea Sfinților Părinți de atunci, fiind primul împărat creștin din lume (306-337). Apoi ierarhul a explicat de ce a fost necesar întrunirea acestui Sinod și ce este un sinod ecumenic. Astfel, pricina a fost apariția unui mare eretic, anume Arie, care învăța pe creștini o credință nouă, zicând că Fiul lui Dumnezeu nu ar fi de o ființă cu Tatăl și ca a „fost un timp când Fiul nu era”. El numea pe Iisus Hristos „creatură superioară”, „cea dintâi dintre creaturi”. Acest eretic era un preot din Alexandria Egiptului, foarte mândru și neascultător, însă bun predicator, care a trăit in secolele III-IV. Erezia lui s-a răspândit în câțiva ani atât de mult încât rupsese Biserica în două și amenința să se răspândească în tot imperiul roman de răsărit și de apus. Astfel au luat parte 318 Sfinți Părinți la care s-a adăugat și o delegație a Papei Silvestru I al Romei, pentru că până în anul 1054, Biserica creștină era una, nedespărțită în două – cea Ortodoxă de Răsărit și cea Romano-Catolică de Apus. De aceea și sinoadele până la dezbinarea Bisericii se numesc „ecumenice”, adică generale, pentru că au luat parte la ele și ierarhi din partea Bisericii Romei. În timpul sinodului, la care a fost de față și ereticul Arie cu ai lui, Sfinții Părinți s-au ostenit mult să întoarcă pe eretici la ortodoxie, dar ei n-au vrut sa asculte. Ba s-a întâmplat ca în timpul discuțiilor, Sfântul Ierarh Nicolae să-i dea o palmă lui Arie căci nu putea răbda hulele lui. Părintele Episcop a făcut referire apoi la concluziile sinodului I Ecumenic, în care Sfinții Părinți au dat anatema pe ereticul Arie și învățăturile sale hulitoare de Dumnezeu. Părinții au dogmatisit că cele trei persoane ale Preasfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, sunt de o ființă și nedespărțite. Tot la acest sfânt sinod s-a întocmit partea întâi a Crezului, primele șapte articole despre Tatăl și Fiul. Ultimele cinci articole despre Sfântul Duh aveau să se întocmească la Sinodul II Ecumenic din anul 381. Crezul cuprinde pe scurt dogmele credinței ortodoxe și îl rostim zilnic în biserici și prin casele creștinilor ca o mărturisire a dreptei credințe apostolice. Deși Arie a fost surghiunit în sudul Dunării el nu a vrut să asculte de Biserică, ci mai mult căuta să semene între creștini învățătura sa hulitoare. De aceea a fost greu pedepsit de Dumnezeu, încât i s-au vărsat măruntaiele și a murit cumplit, spre veșnica osândă.

Cu toate acestea ereziile au continuat până în zilele noastre prin învățăturile lui Luther, Calvin și mai nou neoprotestanții, iar noi avem datoria ca prin faptele noastre, prin cunoașterea cât mai bine a Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții să dovedim că suntem urmașii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ai Bisericii noastre Ortodoxe. Nu trebuie să căutăm alte căi, alte locuri, pentru că Dânsul a spus „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”; ne-a arătat Calea, ne-a arătat Adevărul pe care trebuie să-l păstrăm și ne-a arătat și viața, viața veșnică. Ierarhul a încheiat spunând că „noi trebuie să scoatem din noi ceea ce este mai bun și atunci cel de lângă noi vede bunătatea, vede dragostea, vede iubirea pe care trebuie să o arătăm tuturor celor de lângă noi și în aceasta dovedim că iubim pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Să avem grijă de copii să învețe de mici rugăciuni ca «Tatăl Nostru», Crezul și psalmul 50 și rostindu-le zilnic suntem siguri că putem să fim cât mai aproape de Mântuitorul nostru Iisus Hristos”.

Părintele stareț protosinghel Casian Voicu a încheiat cu un cuvânt de mulțumire lui Dumnezeu pentru rugăciunea făcută împreună Părintelui Episcop Ilarion Făgărășanul care a venit să slujească la această sărbătoare a Mănăstirii Sibiel, spunând câteva cuvinte credincioșilor despre iertare.

Preasfințitul Episcop Ilarion a miruit pe toți credincioșii veniți la Sfânta Liturghie.

Autor: ierod. Ciprian Păsărică