Sărbătorile Maicii Domnului

Naşterea Maicii Domnului o sărbătorim la 8 septembrie. Sfinţii Ioachim şi Ana, părinţii Sfintei Fecioare Maria, au adus-o la templu la vârsta de trei ani, unde a rămas până la vârsta de 14 ani, primind educaţie religioasă alături de alte tinere fete. Momentul închinării la templu e rememorat de Biserică la 21 noiembrie prin sărbătoarea Intrarea in Biserică a Maicii, sărbătoare numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia. Bunavestire, popular Blagoveştenie, ne aminteşte de ziua în care Sf. Arhanghel Gavriil a vestit pe Sf. Fecioară că va naşte pe Mesia, Cel prezis de prooroci (Luca 1, 26-38), când S-a şi zămislit Pruncul divin, prin puterea Sf. Duh; în catolicism, se şi numeşte Sărbătoarea Zămislirii Domnului (Festum Conceptions Christi); Bunavestire se sărbătoreşte la 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea cu trup a Fiului lui Dumnezeu. A patra mare sărbătoare închinată Fecioarei este Adormirea Maicii, popular Sântă Maria Mare, Ia 15 august, ziua morţii ei. Tradiţia apuseană, venită şi în răsărit, spune că la trei zile de la moarte, Sf. Fecioară a fost ridicată la cer de către Fiul ei dumnezeiesc. În  Biserica Romano-Catolică această pioasă tradiţie a fost decretată dogmă, aşa cum se vede şi în numele sărbătorii: Assumptio Beatae Mariae Virginis = Ridicarea la cer a Sfintei Fecioare Maria, numire consacrată şi în cărţile de slujbă ortodoxă (v. Mineiul pe august, Sinaxarul la ziua respectivă). În afară de aceste patru sărbători mari, în calendarul ortodox mai sunt consemnate şi alte câteva sărbători mai mici, închinate Maicii Domnului: „Zămislirea Sfintei Fecioare” — 9 decembrie (în Apus la 8 decembrie „Festum immaculatae Conceptionis”) „Punerea veşmântului Maicii Domnului în raclă” — 2 iulie; Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului” — 31 august, precum şi alte sărbători în care se consemnează fapte şi minuni săvârşite de ea pentru binele oamenilor: la 1 octombrie “Acoperământul Maicii Domnului” (prăznuită mai mult în mănăstiri), în amintirea unei minuni săvârşite la Constantinopol, în Biserica Vlahernelor (cu hramul ei), când a apărat pe creştini de cotropitorii păgâni; în Vinerea Izvorului tămăduirii se face de asemenea pomenirea uneia dintre minunile ei.

 

Sursa: Pr. Prof. Ene Branişte, Prof. Ecaterina Branişte, „Dicţionar de cunoştinţe religioase”, Editura „Andreiana”, Sibiu, 2010.