Slujire arhierească la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus

634

În Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – potolirea furtunii; Matei XIV, 22-34), Preasfințitul Ilarion Făgărășanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, alături de părintele stareț, arhimandritul Atanasie Roman, pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdian, preot profesor Emilian Prodan și alți părinți din obștea mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date de obștea mănăstirii.

După oficierea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Ilarion a ținut un cuvânt de învățătură referitor la pericopa evangheliei din Duminica a 9-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii). După minunea pe care a făcut-o Mântuitorul cu înmulțirea celor cinci pâini și doi pești, Îi silește pe ucenici să se urce în corabie și să treacă de cealaltă parte a mării, Dânsul urmând să mai rămână pentru a da drumul mulțimilor. Domnul Hristos a știut că atât ucenicii cât și oamenii care s-au săturat cu două pâini și doi pești, n-au înțeles că este Fiul lui Dumnezeu, fapt pentru care S-a mâhnit; iar cei prezenți doreau în gândul lor să-L pună rege, pentru că Îi va vindeca pe cei bolnavi, le va da și hrană, nefiind nevoiți ca să muncească. Astfel Mântuitorul îi trimite la casele lor și se retrage în munte ca să se roage. Și noi astăzi trebuie să luăm exemplul Domnului Hristos și să ne rugăm, căci fără rugăciune nu putem avea nimic în această viață. După acesta Mântuitorul, văzând furtuna merge pe mare spre corabia apostolilor, iar aceștia văzându-L au început să strige de spaimă, crezând că văd o nălucă. Așa și noi când suntem în necaz trebuie să strigăm, să-L chemăm pe Dumnezeu și El sigur va veni. Sfântul Apostol Petru cât a avut credință a mers spre Mântuitorul Hristos pe apă, însă după ce s-a îndoit -crezând că vântul este mai puternic decât cuvântul lui Dumnezeu- a început să se afunde în apă și a început să strige la Domnul Hristos să-l scape, căci piere. Iisus Hristos Dumnezeul nostru Îi întinde mâna, când putea să întărească apa ca să nu se mai afunde. De două mii de ani Mântuitorul stă cu mână întinsă spre noi ca să ne tragă pe toți la ceruri, în Împărăția lui Dumnezeu, de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl. Hristos îl ceartă pe apostolul Petru „Pentru ce te-ai îndoit puțin credinciosule ?”, ceilalți apostoli văzând minunea mărturisesc „Tu ești Fiul lui Dumnezeu”, iar Mântuitorul le spune: „Îndrăzniți, Eu sunt, nu vă temeți”. Aceste cuvinte trebuie să le avem în mintea noastră, pentru a merge către El, care ne așteaptă ori de câte ori Îl chemăm în rugăciune. Corabia în care se aflau ucenicii este un simbol al familiei, al Bisericii, căci observăm și astăzi cum de multe ori corabia familiei se clatină, iar în astfel de momente trebuie să-L chemăm pe Domnul Hristos care va veni în sprijinul și ajutorul nostru. Acest lucru îl putem face numai prin credință. Sfântul apostol Petru cât a avut credință a putut merge pe mare, iar când s-a îndoit s-a afundat, chiar dacă era în apropierea Mântuitorului. Astfel și noi să ne întărim credința pentru a trece peste greutățile vieții. Trebuie să-L punem pe Domnul Hristos pe primul loc, căci așa cum spunea părintele Teofil Părăian,  „dacă Mântuitorul nu este pe primul loc, nu este pe nici unul”.

„Înaltpresfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu trimite arhierești binecuvântări, părintelui stareț, obștii acestei mănăstiri, credincioșilor care veniți aici să ne rugăm în acest paraclis închinat Sfinților martiri Brâncoveni. Dumnezeu să vă binecuvânteze drumul și osteneala de a veni până la Mănăstirea Sâmbăta”, a spus ierarhul.

A predicat credincioșilor și părintele profesor Emilian Prodan, care a menționat că scopul principal pe care îl avem venind la Biserică este să ne rugăm, să-I cerem lui Dumnezeu să facă ceea ce noi nu putem face, să-I cerem lui Dumnezeu să ne dăruiască liniște, plinirea dorințelor și să ne dăruiască vindecare de bolile sufletești și trupești, iar acestea se vor împlini în măsura credinței noastre, căci „așa cum este credința voastră așa este și viața voastră”.

Autor: ierod. Ciprian Păsărică